E o mare ironie ca în era Twitter să ştim atât de puţine despre noul coronavirus, în timp ce tot apar informaţii despre cazuri în toată lumea, scrie sursa citată. Jurnalele medicale au publicat câteva studii despre această epidemie – unele mai avizate decât altele.
Între timp, publicaţiile de ştiri relatează despre fiecare evoluţie. Toate aceste informaţii apar pe internet unde este greu şi a devenit o provocare să distingi între ficţiune şi realitate.
„Este o situaţie fără precent în ceea ce priveşte studiile privind subiectul. E foarte dificil să cernem prin aceste informaţii şi să ne dăm seama ce are suport în realitate, ce este doar speculaţie şi ce este pur şi simplu fals”, a afirmat Angela Rasmussen, un virusolog şi cercetător la Columbia University Mailman School of Public Health, potrivit Mediafax.
De exemplu, medicii de la spitalul Wuhan au anunţat că doi bebeluşi au fost confirmaţi cu noul coronavirus, unul dintre el la doar 30 de ore de la naştere. Normal că această veste tulburătoare a apărut în toată presa şi a ridicat întrebări dacă femeile gravide îşi pot infecta intrauterin copiii nenăscuţi sau dacă boala poate fi transmisă în timpul naşterii ori prin alăptare.
Dar haideţi să nu ne grăbim. Transmiterea de la mamă la copil nu a fost observată la SARS sau MERS în ciuda numeroaselor cazuri care au implicat femei gravide. Plus, sunt alte căi prin care un nou-născut poate contracta coronavirusul, spune Rasmunssen, şi anume bebeluşul să fie într-un spital unde sunt pacienţi infectaţi din cauza unei situaţii de urgenţă.
De fapt, un nou studiu publicat în The Lancet oferă dovezi prelimitare că noul coronavirus nu poate fi transmis de la mama la copil.
În studiu, cercetătorii au observat nouă femei din Wuhan care aveau pneumonie din cauza COVID-19. Unele dintre femei aveau complicaţii legate de sarcină, însă toate cazurile au fost copii născuţi vii fără a prezenta vreo dovadă de transmitere a infectării. Chiar dacă această cercetare nu exclude complet posibilitatea transmiterii în timpul sarcinii, subliniază necesitatea de a fi precauţi atunci când vine vorba de a specula pe marginea acestei boli.
„Trebuie să existe dovezi credibile înainte să poţi afirma că se va întâmpla cu certitudine un anumit lucru şi înainte să faci modificări la cum sunt gestionate medical cazurile sau măsuri de ordin public”, a subliniat Rasmunssen.
Profesorul Matthew B. Frieman, de la Universitate de Medicină Maryland, care studiază patogenia coronaviruşilor este de acord cu Angela Rasmunssen.
Frieman speră ca această epidemie să ducă la acordarea de fonduri suplimentare pentru studierea coronaviruşilor cum au fost finanţările de la Uniunea Europeană şi Fundaţia Bill&Melinda Gates.
Matthew Frieman vrea sprijinul şi interesul să dureze chiar şi după ce epidemia nu va mai avea efecte aşa de mari, nu cum s-a întâmpla cu finanţările cercetării privind SARS.
„Imediat după ce a izbucnit epidemia SARS, au fost alocaţi mulţi bani care apoi au dispărut. De ce nu avem aceste răspunsuri? Nimeni nu a mai finanţat aceste lucruri”, a spus Frieman.